Planurile președintelui american Donald Trump de a transforma Groenlanda într-un teritoriu controlat de Statele Unite ar implica un cost imens – estimat la aproximativ 700 de miliarde de dolari – mult peste jumătate din bugetul anual al Pentagonului.
Donald Trump scoate 700 de miliarde de dolari din vistieria SUA. Costul ridicat este parte din discuțiile interne ale Casei Albe, unde oficialii, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au fost desemnați să pregătească o propunere de achiziție oficială care să fie prezentată administrației.
Afacerea ar fi o tranzacție fără precedent în istoria modernă, cu o valoare care depășește cu mult tranzacțiile teritoriale clasice făcute de Statele Unite în secolele trecute.
Estimarea sumei și factorii care o justifică
Analizând precedentul istoric al vânzărilor teritoriale (precum achiziția Alaskăi în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari), unele estimări actualizează costul Groenlandei la ordine de trilioane de dolari, ținând cont de dimensiunea geografică și resursele naturale ale insulei arctice, inclusiv zăcăminte minerale și poziția strategică.
Estimarile variază semnificativ, în funcție de metodologie și perspective: unele calcule sugerează valori de miliarde până la trilioane de dolari pentru cumpărarea întregului teritoriu.
Trump invocă motive de securitate, dar sprijinul american este redus
Președintele Trump susține că achiziția Groenlandei este esențială pentru securitatea națională, argumentând că, dacă SUA nu „achiziționează” insula, alte mari puteri – inclusiv Rusia sau China – ar putea câștiga influență în regiune.
Cu toate acestea, un sondaj recent arată că doar aproximativ 17% dintre americani sprijină eforturile de a achiziționa Groenlanda, iar o majoritate semnificativă, inclusiv membri ai ambelor partide principale, resping ideea utilizării forței pentru a obține controlul insulei.
Reacții internaționale: Danemarca și Groenlanda resping ideea
Guvernul de la Copenhaga și autoritățile din Groenlanda au respins ferm orice idei de vânzare sau transfer de suveranitate către Washington, subliniind că isla nu este de vânzare și își reafirmă poziția de parte a regatului Danemarcei.
Liderii groenlandezi au declarat, de asemenea, că viitorul lor trebuie decis de poporul groenlandez, într-un cadru democratic și în conformitate cu legea internațională, fără presiuni externe.
Premierul groenlandez a declarat că Groenlanda se confruntă cu o criză geopolitică și că, dacă ar fi nevoită să aleagă între Statele Unite și Danemarca, guvernul său ar opta pentru Danemarca.
„Groenlanda vrea ca nimeni să nu o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA şi Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergenţe interne, ci este momentul să fim uniţi”, a spus acesta, la o conferință de presă comună cu șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, susținută la Copenhaga.
Context geopolitic: NATO, Aliați și securitatea Arcticii
Propunerea de achiziție a Groenlandei a generat tensiuni în cadrul alianței NATO, având în vedere că Danemarca este un aliat al SUA și că orice tentativă unilateră de preluare a unui teritoriu ar putea afecta coeziunea alianței.
Unele discuții diplomatice recente între oficiali americani și reprezentanții danezi și groenlandezi au căutat să reducă escaladarea, reafirmând totodată angajamentul pentru cooperare în materie de securitate în Arctica, dar fără cedarea suveranității.
Groenlanda ocupă o poziție strategică într-o Arctica tot mai disputată
Donald Trump a justificat interesul Statelor Unite pentru Groenlanda prin prisma securității naționale și a prezenței tot mai active a altor puteri în regiune.
„Este atât de strategică în acest moment”, le-a spus președintele american reporterilor pe 4 ianuarie. „Groenlanda este plină de nave rusești și chinezești peste tot… Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va putea să facă față”.
Această poziție reflectă îngrijorările Washingtonului legate de activitățile Rusiei și Chinei în Arctica, o zonă care, timp de decenii, a fost relativ izolată. Odată cu topirea gheții marine, regiunea a devenit accesibilă nu doar pentru navigație, ci și pentru activități economice și militare.
Frank Sejersen, profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, a explicat amploarea mizei strategice.
„Americanii au un interes puternic în a supraveghea activitățile țărilor străine în Groenlanda, deoarece aceasta este un activ de securitate atât de important pentru statele externe, iar din acest motiv orice investiție sau activitate, din perspectiva americană, poate fi percepută ca o amenințare la adresa securității”, a declarat acesta.
Pe teritoriul Groenlandei se află și cea mai nordică bază militară a Statelor Unite, Pituffik Space Base, cunoscută anterior sub numele de Thule Air Base. Prezența americană permanentă datează din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și nu a fost abandonată niciodată.
Sursă expresspress.ro
