România se confruntă cu un paradox economic major: deși dispune de resurse variate și ieftine, cetățenii plătesc unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că sistemul actual a învățat să profite de pe urma scumpirilor, pe spatele populației.
Paradoxul energetic românesc: Resurse ieftine, facturi uriașe
Într-o analiză publicată marți, președintele AEI subliniază că România are toate atuurile pentru a oferi energie la prețuri accesibile. Cu toate acestea, realitatea din facturile românilor este complet diferită față de potențialul de producție al țării.
„România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației”, a afirmat Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, țara noastră trăiește „unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa”.
De ce plătim atât de mult?
Expertul explică faptul că problema nu este doar costul de producție, ci întregul mecanism care aduce energia de la producător la consumator. Sistemul actual este marcat de ineficiență, riscuri și costuri administrative ridicate la fiecare etapă.
- Lipsa unei piețe normale: Într-o piață predictibilă și corect reglementată, facturile ar fi mult mai mici.
- Costul disfuncției: Din fiecare 100 de lei plătiți de români, între 25 și 45 de lei reprezintă, de fapt, costul erorilor din sistem.
- Instabilitatea: „Românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”, se arată în analiza AEI.
„Factura finală ar fi cu 25-45% mai mică”
Dacă sistemul energetic românesc ar funcționa pe principii concurențiale și coerente, povara financiară asupra cetățenilor ar scădea semnificativ. Chisăliță susține că aproape fiecare verigă a sistemului costă mai mult decât ar fi normal într-o economie funcțională.
„Aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump”, a explicat președintele AEI.
Resurse bogate, prețuri de speculă
Teoretic, România ar trebui să fie un lider de competitivitate în regiune, având un mix energetic diversificat care include:
- Hidroenergie cu costuri reduse;
- Energie nucleară stabilă și ieftină;
- Gaze naturale din producție internă;
- Energie regenerabilă cu cost marginal aproape de zero.
Cu toate acestea, expertul atrage atenția asupra unei contradicții majore: „România produce relativ ieftin și vinde relativ scump”. Consumatorii finali ajung să suporte volatilitatea regională, lipsa contractelor pe termen lung și riscurile de reglementare.
Critici la adresa statului și a „băieților deștepți”
Analiza AEI vizează și intervențiile statului de după anul 2022. Plafonările, compensările și modificările legislative repetate au creat, în opinia lui Chisăliță, un „hibrid” dăunător care socializează costurile și privatizează profiturile rezultate din instabilitate.
„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu”, susține expertul. El avertizează că anumite ineficiențe au devenit profitabile pentru grupuri de interese, ceea ce face reforma aproape imposibilă.
„Atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul”, a conchis Dumitru Chisăliță.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
