Noua lege a salarizării, un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar putea aduce majorări salariale pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sectorul public. Guvernul trebuie să adopte proiectul până la finalul lunii august pentru a nu risca pierderea a 700 de milioane de euro din fondurile europene, în timp ce autoritățile dau asigurări că veniturile actuale nu vor scădea.
Impactul bugetar: 8 miliarde de lei în plus pentru salarii
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, aplicarea noii grile de salarizare ar putea ridica cheltuielile statului cu personalul la suma de 174 de miliarde de lei. În prezent, bugetul alocat este de 166 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanțelor este pregătit să suplimenteze fondurile cu aproximativ 8 miliarde de lei.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că spațiul de manevră este limitat de indicatorii macroeconomici. Acesta a subliniat necesitatea menținerii cheltuielilor salariale la un nivel sustenabil raportat la Produsul Intern Brut.
„Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite”, a declarat premierul.
Câți bugetari vor primi bani în plus
În varianta actuală a proiectului, aproximativ 53% dintre angajații de la stat ar urma să beneficieze de măriri salariale. Deși s-a luat în calcul și o suplimentare de 12 miliarde de lei, care ar fi permis creșteri mai mari sau pentru mai mulți angajați, premierul a avertizat că acest lucru ar fi presupus măsuri drastice.
- Peste 50% dintre bugetari vor avea salarii mai mari.
- Pentru restul angajaților, veniturile vor rămâne la nivelul actual.
- O creștere mai mare a salariilor ar fi condiționată de reducerea numărului de personal.
„Acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a precizat Ilie Bolojan cu privire la eventualele restructurări.
Ce se întâmplă cu sporurile și norma de hrană
O schimbare majoră adusă de noua lege vizează modul de calcul al veniturilor. Sporurile nu vor mai fi acordate separat, ci vor fi integrate direct în salariul de bază. Aceeași regulă se va aplica și în cazul normei de hrană.
Singura excepție menționată de sursele guvernamentale rămâne sporul pentru gestionarea proiectelor pe fonduri europene, care va putea ajunge până la 40% din salariu și va fi acordat în continuare separat.
Asigurări pentru angajați: „Veniturile nu vor scădea”
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, a dat asigurări sindicatelor că noua lege nu va tăia din banii pe care bugetarii îi primesc în prezent.
„Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării”, a declarat oficialul la finalul lunii aprilie.
Calendarul adoptării și negocierile cu Bruxelles
Un prim draft al legii a fost finalizat de Ministerul Muncii pe 24 aprilie 2026 și trimis premierului. Din cauza dificultăților de negociere între partidele de guvernare, discuțiile au fost preluate de Administrația Prezidențială.
În perioada următoare, autoritățile de la București vor merge la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene despre proiectele întârziate din PNRR. Adoptarea legii până la sfârșitul lunii august este crucială pentru a evita sancțiunile financiare care ar putea lăsa România fără 700 de milioane de euro.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
