România are șansa de a-și crește Produsul Intern Brut (PIB) cu până la 40 de miliarde de euro pe termen lung, dacă industria IT va face trecerea de la simpla furnizare de servicii către inovare și crearea de produse proprii. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), această transformare ar putea genera, de asemenea, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte.
Impactul economic: Scenariul optimist versus scenariul conservator
Studiul „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, prezentat la ANIS International Summit, arată că beneficiile ar putea fi uriașe dacă accelerăm investițiile în proprietate intelectuală. Estimările optimiste plasează România la un nivel comparabil cu Polonia.
Chiar și într-un scenariu mai rezervat, similar cu evoluția sectorului IT din Cehia, rezultatele rămân semnificative pentru economia națională:
- 6 miliarde de euro adăugate la PIB;
- Peste 45.000 de locuri de muncă indirecte create;
- 88 miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung (în scenariul optimist).
În prezent, industria IT din România generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională și are o cifră de afaceri anuală de circa 24 miliarde de euro. Exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul serviciilor exportate de țara noastră.
Riscurile stagnării în contextul Inteligenței Artificiale
Specialiștii avertizează că, fără o schimbare de strategie, ritmul de creștere al sectorului ar putea scădea drastic. De la o creștere de 17% pe an înregistrată între 2021 și 2023, industria ar putea ajunge la un avans de doar 2% anual.
Această încetinire este cauzată de reducerea marjelor de profit, deficitul de specialiști și competiția regională tot mai strânsă, în contextul în care Inteligența Artificială (AI) este adoptată rapid la nivel global.
Provocările actuale ale cercetării și dezvoltării
România se confruntă cu mai multe obstacole care frânează inovația în tehnologie:
- Investițiile private în cercetare și dezvoltare (R&D) sunt de doar 0,3% din PIB, printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
- Accesul limitat la finanțare pentru prototipuri și validarea ideilor noi.
- Colaborarea slabă între companii, start-up-uri și universități, comparativ cu restul Europei Centrale și de Est.
- Adopția digitală scăzută în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global”, explică Corina Vasile, directoare executivă a ANIS.
Potrivit acesteia, fereastra de oportunitate este încă deschisă, dar necesită un cadru predictibil: „România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”.
O strategie în doi pași pentru viitorul digital
Studiul propune o „foaie de parcurs” pentru a transforma România într-un hub regional de inovare, împărțită în două etape esențiale.
Prima etapă vizează stimularea produselor proprii prin granturi de tip „proof-of-concept”, protejarea rapidă a proprietății intelectuale și crearea unei infrastructuri comune pentru AI și Internetul Lucrurilor (IoT).
A doua etapă se concentrează pe scalarea internațională. Aceasta presupune facilitarea accesului la capital, încurajarea inovației prin achiziții publice tehnologice și consolidarea poziției României pe piața globală.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
