Amorțirea mâinilor, cunoscută și sub denumirea de parestezie, poate apărea brusc la trezire sau în timpul unei ședințe lungi la birou, iar senzația de „gume” fără viață poate ascunde cauze variate, de la poziții incorecte până la afecțiuni serioase. În acest articol aflăm ce înseamnă această senzație, care sunt factorii declanșatori și cum poți preveni și gestiona episodul.
Ce înseamnă amorțirea mâinilor?
Amorțirea, sau parestezia, se descrie prin furnicături, amorțeală sau senzație de „mormăit” în piele, fără o cauză evidentă. De regulă, apare când nervii sau circulația sângelui sunt temporar comprimați.
Cauze frecvente ale amorțirii mâinilor
În majoritatea cazurilor, senzația are explicații simple și reversibile. Iată cele mai întâlnite motive:
- Poziția incorectă a corpului – sprijinirea pe braț, încrucișarea mâinilor sau menținerea unei poziții statice la birou pot comprima nervii ulnar și median.
- Stresul și tensiunea musculară – în perioade agitate, mușchii din gât și umeri se contractă, afectând fluxul sanguin spre mâini.
- Deficitul de vitamine – lipsa vitaminelor B12, B6 sau a magneziului poate genera senzații de furnicături.
- Deshidratarea – un nivel scăzut de electroliți poate perturba transmiterea impulsurilor nervoase.
- Expunerea la frig – temperaturile scăzute contractă vasele de sânge, reducând circulația în degete.
Când amorțirea devine un semnal de alarmă
Nu toate cazurile sunt inofensive. Dacă senzația persistă, apare brusc sau este însoțită de alte simptome, este indicat să consulți un specialist. Atenție la următoarele situații:
- Pierderea bruscă a forței în mână – poate indica o compresie nervoasă severă, cum ar fi sindromul tunelului carpian.
- Durere intensă însoțită de amorțire – ar putea semnala inflamații, leziuni sau afecțiuni reumatice.
- Amorțire pe ambele părți ale corpului – poate fi legată de probleme neurologice centrale, cum ar fi scleroza multiplă.
- Simptome asociate cu amorțire oculară, amețeli sau dificultăți de vorbire – acestea pot indica un accident vascular cerebral (AVC) și necesită intervenție medicală de urgență.
Diagnostic și investigații
Medicii încep, de regulă, cu un istoric clinic detaliat și un examen fizic. În funcție de suspiciuni, pot recomanda:
- Electromiografie (EMG) – pentru a evalua activitatea electrică a mușchilor și a detecta compresia nervilor.
- Ecografie Doppler – pentru a verifica fluxul sanguin în brațe și în degete.
- Teste de sânge – pentru a identifica deficiențe de vitamine sau tulburări metabolice.
- Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) – în cazurile în care se suspectează afecțiuni ale coloanei vertebrale sau ale creierului.
Strategii practice pentru prevenirea amorțirii mâinilor
Obiceiurile simple pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea senzației. Iată câteva recomandări susținute de specialiști:
- Corectează postura la birou – menține coatele la un unghi de 90°, sprijină încheieturile pe suporturi ergonomice și evită încrucișarea brațelor.
- Fă pauze active – la fiecare 45 de minute, ridică-te, întinde-ți brațele și rotește încheieturile pentru a stimula circulația.
- Exerciții de întindere a nervului median – întinde brațul în față, cu palma în sus, și cu cealaltă mână trage ușor de degete spre tine (exercițiu tip „carpal tunnel stretch”).
- Hidratare și alimentație echilibrată – consumă alimente bogate în magneziu (semințe de dovleac, spanac) și vitamine din grupul B (cereale integrale, pește).
- Protejează-ți mâinile de frig – poartă mănuși călduroase în sezonul rece și evită expunerea prelungită la aer condiționat.
- Gestionarea stresului – tehnicile de respirație profundă, yoga sau meditația reduc tensiunea musculară și îmbunătățesc fluxul sanguin.
Ce să faci dacă amorțirea apare brusc
Dacă senzația apare brusc și este însoțită de durere, slăbiciune sau alte semne neurologice, urmează acești pași:
- Oprește activitatea imediat și încearcă să miști degetele și încheieturile pentru a stimula circulația.
- Aplică căldură moderată – o compresă caldă poate relaxa mușchii și poate reduce compresia nervului.
- Înregistrează durata și intensitatea – notează momentul debutului, durata și factorii declanșatori.
- Solicită asistență medicală dacă simptomele persistă peste 15‑20 de minute sau dacă apar semne de AVC (dificultate în vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului).
Întrebări frecvente
De ce îmi amorțesc mâinile când stau mult la calculator?
Poziția incorectă a încheieturilor și lipsa mișcării pot comprima nervul median, provocând furnicături. Corectarea ergonomiei și pauzele regulate ajută la prevenire.
Este normal să am amorțeli ocazionale în degete în timpul iernii?
Da, expunerea la frig poate contracta vasele de sânge, reducând fluxul sanguin. Purtarea mănușilor călduroase și menținerea unei temperaturi moderate în interior pot diminua acest efect.
Când ar trebui să merg la medic pentru amorțirea mâinilor?
Dacă amorțirea este persistentă, apare brusc, este însoțită de durere intensă, slăbiciune sau alte simptome neurologice, este recomandat să consulți un specialist pentru evaluare.
Ce suplimente pot ajuta la reducerea amorțelii?
Vitaminele B12 și B6, precum și magneziul, pot susține sănătatea nervilor. Totuși, este indicat să discuți cu medicul înainte de a începe orice supliment.
Amorțirea mâinilor poate fi legată de diabet?
Da, nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta nervii periferici, provocând parestezie. Controlul glicemiei și monitorizarea regulată cu medicul sunt esențiale.
Acest articol are un caracter general și informativ. Pentru un diagnostic precis și recomandări personalizate, este indicat să consulți un specialist, cum ar fi un medic neurolog sau un specialist în medicină de muncă.
