De la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Ce pierd angajații și ce probleme apar pentru firme  

Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de nimeni – nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate – conform OUG nr. 91/2025, măsură valabilă până la 31 decembrie 2027.

Modificarea reglementărilor privind concediul medical

Până în prezent, bugetul sistemului public de sănătate suporta costurile concediului medical începând cu ziua a 6‑a. Din 2026, pragul se mută la ziua a 7‑a, deoarece prima zi nu mai este plătită deloc.

Ce spune Oana Botolan, expert în resurse umane

„Prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS. Angajatorul plătește zilele 2‑6, iar din ziua a 7‑a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate”.

Potrivit expertului, pentru companii nu există un impact financiar major, ci unul procedural: „Tot cinci zile plătesc, ca și până acum, doar că decontarea începe mai târziu. Este o complicație operațională, nu una financiară directă”.

Impactul asupra angajaților

Angajații vor pierde automat o zi de venit de fiecare dată când intră în concediu medical. „Cei mai afectați sunt angajații, mai ales la concediile medicale scurte. Prima zi este neplătită și este o pierdere clară de bani”, avertizează Oana Botolan.

Expertul adaugă un efect secundar: „Putem vedea din ce în ce mai multe situații în care oamenii vin la muncă bolnavi, pentru că nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi”.

Deși prima zi nu este plătită, aceasta rămâne stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, iar calitatea de asigurat în sistemul public nu este afectată.

Noua scală de indemnizație (Legea nr. 141/2025)

• Concedii de până la 7 zile – 55 % din baza de calcul;
• Concedii între 8 și 14 zile – 65 % din baza de calcul;
• Concedii de peste 15 zile – 75 % din baza de calcul.

Beneficiul de indemnizație necesită un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni, cu posibilitatea includerii unor perioade asimilate prevăzute de lege.

În cazuri speciale – urgențe medico‑chirurgicale, accidente de muncă, boli profesionale, carantină, boli infectocontagioase, tuberculoză, cancer sau SIDA – indemnizația poate ajunge la 80 % din media veniturilor brute, chiar și fără îndeplinirea stagiului minim.

Motivația introducerii primei zile neplătite

Andreea Stan și Ioana Iacob, avocate într-o societate internațională de avocatură, explică că măsura vizează reducerea cheltuielilor foarte mari cu concediile medicale: „Una dintre măsurile asumate de Guvern a fost reducerea cheltuielilor cu concediile medicale, care deveniseră împovărătoare pentru sistemul public.”

Ele subliniază că, în practică, unele concedii erau acordate cu ușurință excesivă, fiind folosite pentru suplinirea concediilor de odihnă sau prelungirea preavizului.

Interpretarea juridică a primei zile neplătite

Avocatele precizează că „ziua rămâne, în mod clar, zi de concediu medical, cu toate consecințele legale aferente. Singura diferență este că indemnizația corespunzătoare acestei zile nu va mai fi achitată.”

În consecință, în acea zi contractul individual de muncă se suspendă și trebuie înregistrată în REGES ca zi de concediu medical, nu ca concediu neplătit obișnuit.

Deoarece OUG nr. 91/2025 nu conține norme de aplicare detaliate, multe aspecte rămân neclare și vor fi clarificate prin practică.

Ce se întâmplă dacă angajatorul decide să plătească prima zi?

Unele companii ar putea opta să plătească prima zi ca parte a politicilor de retenție. În acest caz, plata ar putea fi tratată ca beneficiu salarial și supusă taxării corespunzătoare. „În măsura în care angajatorii vor acorda totuși echivalentul indemnizaţiei de concediu și pentru prima zi de concediu medical, este posibil ca aceasta să trebuiască să fie tratată ca beneficiu salarial și taxată corespunzător”, avertizează avocatele.

În funcție de politica internă, cheltuiala poate fi deductibilă sau nedeductibilă fiscal.

Presiune pe cash‑flow‑ul companiilor

Oana Botolan atrage atenția că, deși impactul financiar direct este limitat, „angajatorii vor continua să plătească indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat. Decontarea durează, iar asta pune presiune pe cash‑flow, pe capitalul de lucru, mai ales în cazul firmelor mici și mijlocii”.

Modificări la nivelul angajatorilor

Companiile vor trebui să revizuiască regulamentele interne, care până acum prevedeau că primele cinci zile de concediu medical sunt suportate de angajator. „În funcție de abordarea pe care o vor avea, angajatorii vor trebui să clarifice dacă prima zi va fi plătită sau dacă nu va fi plătită deloc”, explică avocata.

Fără o comunicare transparentă, pot apărea tensiuni în rândul angajaților. Avocatele recomandă: „Derulați campanii de informare în rândul angajaților, indiferent de abordarea finală privind plata primei zile de concediu medical. Dacă nu va exista o informare clară, vor apărea inevitabil numeroase întrebări și nemulțumiri în rândul angajaților”.