Conflict între artiști și Guvern, după apariția unui proiect de Ordonanță de Urgență care ar putea modifica legislația în domeniul drepturilor de autor,. Zeci de nume cunoscute ale industriei muzicale au decis să își unească vocile și au semnat o scrisoare de protest adresată autorităților.
Artiști cunoscuți, poziție comună împotriva noilor schimbări
Conflict între artiști și Guvern. Printre cei peste 300 de semnatari se regăsesc Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot sau Damian Drăghici, alături de numeroși autori și profesioniști ai industriei. Aceștia contestă proiectul de OUG care vizează modificarea Legii dreptului de autor și avertizează asupra consecințelor asupra întregului sector.
Documentul arată că modificările ar putea afecta colectarea și plata drepturilor pentru muzica difuzată în restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale sau mijloace de transport, generând un dezechilibru major pentru cei care creează muzică.
Avertisment privind eliminarea gestiunii colective extinse
Autorii scrisorii atrag atenția că proiectul de ordonanță „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”. Ei explică faptul că acest mecanism asigură centralizarea încasărilor și distribuirea lor inclusiv către titularii care nu sunt membri ai organizațiilor de gestiune colectivă.
Potrivit artiștilor, renunțarea la acest sistem ar transforma tot procesul într-unul „ineficient şi uşor de eludat”, iar „Plata drepturilor devine opțională, în practică”. Modelul propus ar permite unor utilizatori să încheie contracte cu unul sau doi autori, continuând totuși difuzarea oricărui repertoriu, fără posibilitatea reală de verificare.
Riscuri pentru titularii de drepturi
Semnatarii atrag atenția și asupra faptului că „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, iar ideea unui „colector unic”, alimentat din sumele ce ar trebui să ajungă la artiști, ar aduce costuri suplimentare și vulnerabilități. În scrisoare se subliniază clar: „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, iar în final se reamintește că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.
Artiștii solicită păstrarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală și, în cazul instituirii unui colector unic, ca acesta să provină dintre organismele deja existente, nu să fie creată o nouă structură finanțată din banii artiștilor.
Poziția Ministerului Culturii
Ministerul Culturii explică faptul că modificările urmăresc transpunerea unei directive europene. Ministrul Andras Demeter a susținut că scopul ar fi extinderea opțiunilor pentru creatori: „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, menționând varianta gestionării directe, prin organisme colective sau soluții mixte.
Restaurantele, hotelurile, mall-urile sau transportatorii au nevoie de licențe pentru difuzarea muzicii. Pentru că nu pot încheia contracte cu fiecare artist în parte, recurg la organismele de gestiune colectivă, care acordă licențe ce acoperă și artiștii nemembri. Acest sistem funcționează și pentru artiștii internaționali reprezentanți prin organisme partenere.
Eliminarea acestui mecanism ar crea un sistem bazat doar pe declarațiile utilizatorilor, fără posibilități reale de control. Chiar dacă există o prezumție formală, utilizatorii ar putea semna câteva contracte minime și continua difuzarea oricărui repertoriu, în timp ce organismele de gestiune colectivă nu ar avea instrumente eficiente de verificare.
Ce presupune ideea unui colector unic
În prezent, drepturile sunt colectate separat pentru autori, interpreți și producători. Pentru simplificare, se propune un singur colector. Ministerul Culturii susține înființarea unui nou organism comun, finanțat inclusiv din sumele cuvenite artiștilor — propunere respinsă de semnatari.
„Propunerea noastră este ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, se arată în scrisoare.
Pe 15 decembrie, au avut loc discuții între Ilie Bolojan și reprezentanți ai asociațiilor din domeniu, în încercarea de armonizare a legislației cu normele europene și de simplificare a mecanismelor existente, însă, deocamdată, întâlnirea nu pare să fi adus o concluzie concretă.
Sursă expresspress.ro
