Numărul firmelor și al persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvență în primele două luni ale anului 2026 a crescut cu peste 13% față de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor oficiale furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în intervalul ianuarie-februarie 2026 au fost înregistrate 1.091 de cazuri, comparativ cu 964 de dosare raportate în 2025.
Radiografia insolvențelor pe județe: Bucureștiul rămâne pe primul loc
Deși Capitala continuă să conducă topul național al insolvențelor, cifrele indică o ușoară ameliorare a situației în această zonă. În primele două luni ale anului, în București au fost raportate 222 de cazuri, în scădere cu 8,64% față de anul precedent.
Situația în restul țării arată astfel:
- Cluj: 71 de cazuri (creștere de 18,33%);
- Bihor: 64 de cazuri (scădere de 12,33%);
- Timiș: 40 de cazuri (creștere de 2,56%).
Creșteri alarmante, de aproape 90%, au fost raportate în județele Maramureș și Arad, tendințe de creștere fiind vizibile și în Buzău sau Prahova. La polul opus, cele mai puține dosare de insolvență au fost deschise în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba.
Domeniile cele mai afectate de problemele financiare
Analiza pe sectoare de activitate arată că anumite ramuri economice rămân vulnerabile, chiar dacă numărul total de cazuri pe aceste segmente a scăzut ușor față de 2025. Cele mai multe insolvențe au fost raportate în:
- Comerț: 185 de cazuri (ridicata, amănuntul și repararea autovehiculelor);
- Construcții: 166 de cazuri;
- Industria prelucrătoare: 97 de cazuri;
- Transport și depozitare: 84 de cazuri.
Schimbări majore în legislație pentru a stopa abuzurile
Creșterea numărului de dosare coincide cu aplicarea noii Legi nr. 239/2025, adoptată pentru a eficientiza procedurile care, în trecut, se întindeau chiar și pe parcursul a 10 ani. Noua legislație urmărește să prevină folosirea insolvenței ca metodă de a evita plata datoriilor.
Avocata Dana Bușcu a explicat, în cadrul unei conferințe citate de Economica.net, că reforma se bazează pe patru piloni esențiali:
„Modificările au la bază patru piloni importanţi: reducerea duratei procedurilor de insolvenţă, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor şi prevenirea practicilor de deturnare a procedurii”, a declarat aceasta.
Cine va răspunde pentru datoriile firmelor
Noile reguli permit trecerea rapidă la faliment dacă reorganizarea firmei nu este posibilă și introduc verificări periodice stricte. O noutate importantă este extinderea răspunderii dincolo de administratorii din acte.
„Acţiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi acele persoane care controlează, în fapt, deciziile financiare şi operaţionale ale debitorului”, a precizat Dana Bușcu.
De asemenea, legea impune reguli mai aspre pentru tranzacțiile cu persoanele afiliate. Măsura a fost luată pentru a împiedica transferul activelor către alte firme din același grup, o practică utilizată frecvent în trecut pentru a lăsa creditorii fără nicio modalitate de recuperare a banilor.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
