Guvernul vine cu explicații, după reacțiile negative privind majorarea taxelor și impozitelor locale: Banii rămân la primării  

Guvernul a prezentat duminică detalii privind majorarea impozitelor şi taxelor locale pentru clădiri, terenuri şi autovehicule, invocând un grad scăzut de încasare şi neactualizarea acestora cu rata inflaţiei, factori ce au generat pierderi semnificative pentru autorităţile locale.

Motivele reformei

În comunicatul transmis, executivul a explicat că „gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale”.

Guvernul a subliniat că România se afla printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor în Europa – doar 0,55 % din PIB, comparativ cu media UE de 1,85 %. De asemenea, au existat disproporţii majore între localităţi, iar valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii pentru persoanele fizice.

„Reforma impozitării proprietăţii se impunea. De ce? România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene… Nu mai puteam continua în felul acesta”, se afirmă în comunicat.

Contextul legislativ și întârzierile

Reforma a fost asumată încă din perioada 2021‑2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și a fost inclusă în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum şi în Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Angajamentul a fost confirmat în decembrie 2024 și aprobat în ianuarie 2025 de Comisia Europeană.

„Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s‑a purtat de‑a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale… Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 – între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare”, precizează comunicatul.

Măsurile au fost adoptate pentru a ridica condiţionalitatea macroeconomică şi a valida jaloanele, însă intrarea în vigoare a fost întârziată de deciziile Curţii Constituţionale din decembrie, de atacurile opoziţiei şi de procedurile legale ulterioare, amânând depunerea cererii de plată nr. 4 și încasarea fondurilor europene.

„Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT‑uri). În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi”, subliniază Guvernul.

Impactul estimat al noilor cuantumuri

Executivul estimează că noile valori ale impozitelor pe proprietate vor genera o creştere a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026**, echivalentul unei creşteri de peste 30 % faţă de 2025**.

• Clădiri: +1,42 miliarde lei
• Terenuri: +1,09 miliarde lei
• Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 miliarde lei

„Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”, se afirmă în comunicat.