Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat vineri despre decizia Statelor Unite ale Americii (SUA) de a vinde euro cu scopul de a cumpăra yeni abia după ce tranzacția fusese deja finalizată pe piață. Informațiile au fost dezvăluite de surse financiare citate de publicația internațională Financial Times, conform Mediafax.
Tensiuni între SUA și Europa. Washingtonul a vândut euro în secret pentru a salva yenul japonez, iar BCE reacționează
Liderul instituției de la Frankfurt, Christine Lagarde, și secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, au avut o discuție directă sâmbătă pe tema acestei manevre financiare. Lipsa de comunicare prealabilă scoate în evidență caracterul atipic al primei operațiuni comune desfășurate de Washington și Tokyo pentru sprijinirea monedei japoneze din ultimele trei decenii.
În mod obișnuit, într-un astfel de context, autoritățile americane ar fi utilizat dolari. Reprezentanți de rang înalt ai instituției europene consideră că hotărârea Washingtonului de a folosi moneda unică europeană reprezintă o abatere gravă de la principiile de colaborare stabilite de-a lungul timpului între marile puteri financiare din Vest.
Tensiuni între SUA și Europa. Washingtonul a vândut euro în secret pentru a salva yenul japonez, iar BCE reacționează
Mecanismul de cooperare dintre băncile centrale și ministerele de Finanțe occidentale a fost construit după Al Doilea Război Mondial pe baza încrederii reciproce și a consultărilor permanente. În toate situațiile similare din trecut, intervențiile realizate pe piețele valutare se făceau într-un cadru strict coordonat între părți.
Procesul de vânzare a monedei euro a fost executat de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane. Această mișcare a fost descrisă drept surprinzătoare și tristă de o persoană bine informată cu privire la discuțiile purtate în interiorul Băncii Centrale Europene.
Sursa citată de publicația internațională a subliniat gravitatea situației actuale prin cuvinte ferme.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a declarat aceasta pentru Financial Times, adăugând un avertisment clar. Decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol de astfel de acțiuni unilaterale.
Motivele din spatele deciziei luate de Washington
Decizia de a vinde euro în locul monedei naționale a avut la bază calculul politic și economic al administrației americane. O vânzare masivă de dolari ar fi putut fi percepută de piețe ca o încercare directă de slăbire a monedei americane, ceea ce ar fi intrat în contradicție cu linia oficială susținută de Scott Bessent pentru menținerea unui dolar puternic.
Experții economici și analiștii de pe piețele internaționale consideră că implicarea Statelor Unite a avut și scopul de a proteja titlurile de stat americane. Fără acest sprijin, Japonia ar fi fost nevoită să vândă din propriile rezerve de titluri americane pentru a-și susține moneda, într-un moment în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se află la valori maxime pentru ultimii 19 ani.
O reacție oficială a venit și din partea instituțiilor de peste Ocean, care au apărat modul de acțiune.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind folosirea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul utilizat pentru această intervenție.
De asemenea, un oficial de rang înalt al administrației Trump a adăugat o replică tăioasă la adresa europenilor.
„Respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”, a afirmat acesta.
Sume uriașe aruncate în luptă pentru stabilizarea yenului
Efectele financiare ale operațiunii derulate de SUA și Japonia au fost vizibile imediat pe piețele valutare. Conform estimărilor realizate de analiști pe baza datelor preliminare furnizate de Banca Japoniei, autoritățile de la Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, adică echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile de intervenții masive.
Efortul combinat al celor două state a dus la aprecierea rapidă a yenului japonez. Moneda a crescut de la un nivel de aproape 164 de yeni pentru un dolar înregistrat la începutul lunii, până la valoarea de aproximativ 157. Ulterior acestei creșteri bruste, cursul s-a stabilizat în jurul valorii de 158 de yeni pentru un dolar.
Sursă expresspress.ro
