România poate împrumuta prin programul european SAFE până la 16,68 miliarde de euro, bani care vor fi rambursați timp de 45 de ani. Ministerul Finanțelor estimează o dobândă de 3–3,5%, dar nu prezintă costul total al împrumutului și nici impactul asupra datoriei publice.
Mai mult, Ministerul Finanțelor nu are în acest moment un răspuns clar privind contractele care vor fi întârziate, contestate, reziliate sau care nu vor fi finalizate până la expirarea finanțării europene, la 31 decembrie 2030.
Factura înarmării prin SAFE: România împrumută 16 miliarde € pe 45 ani. Nu știm câți bani vom return
România după o serie de investigații privind modul în care Guvernul a folosit programul SAFE pentru contracte militare și lucrări de infrastructură de miliarde de euro.
România a arătat că peste 75% din valoarea proiectelor militare analizate s-a concentrat în jurul unor companii germane și că, pe componenta rutieră, au fost incluse contracte de peste 5,2 miliarde de euro, printre principalii câștigători fiind grupul controlat de Dorinel Umbrărescu și asocierea condusă de FAR Foundation.
Împrumut de 16,68 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor confirmă că valoarea maximă a împrumutului contractat de România prin SAFE este de 16.680.055.394 de euro.
Acordul de împrumut dintre România și Uniunea Europeană a fost semnat la București în 12 mai 2026 și la Bruxelles în 21 mai 2026.
Banii nu reprezintă fonduri europene nerambursabile. Ei intră în datoria publică a României și vor trebui restituiți împreună cu dobânzile și celelalte costuri ale finanțării.
Potrivit Ministerului Finanțelor, perioada în care România poate trage sumele se încheie la 31 decembrie 2030.
Fiecare tranșă va avea o maturitate de 45 de ani, calculată de la momentul în care banii sunt trași. Primii zece ani reprezintă perioada de grație pentru rambursarea capitalului, după care suma împrumutată va fi restituită în rate anuale egale pe parcursul perioadei rămase.
Practic, o tranșă trasă în 2030 ar putea produce obligații de plată pentru România până în jurul anului 2075.
Contribuabilii vor achita capitalul și dobânzile
Ministerul Finanțelor precizează că plata capitalului, a costurilor de finanțare și a celorlalte cheltuieli aferente împrumutului va fi asigurată prin mecanismul general al datoriei publice guvernamentale.
Prin urmare, factura contractelor pentru blindate, sisteme antiaeriene, nave, elicoptere, muniție și autostrăzi nu va rămâne exclusiv în bugetele instituțiilor care au făcut achizițiile.
Obligațiile vor fi administrate de Ministerul Finanțelor și suportate prin bugetul general al statului, timp de mai multe decenii.
Ministerul susține că finanțarea SAFE este mai avantajoasă decât împrumuturile pe care România le-ar putea contracta direct de pe piețele financiare.
Randamentele euroobligațiunilor României cu o maturitate de aproximativ 25 de ani erau, potrivit MFP, de circa 6,3%, în timp ce dobânda medie estimată pentru SAFE ar fi de aproximativ 3–3,5%.
Ministerul afirmă că, fără SAFE, România ar fi trebuit să finanțeze aceleași investiții prin alte împrumuturi, contractate la costuri care puteau fi aproape duble.
MFP nu spune care va fi costul total
Deși prezintă avantajul comparativ al finanțării europene, Ministerul Finanțelor nu precizează care va fi costul total suportat de România.
Instituția nu oferă o estimare privind suma totală a dobânzilor care ar urma să fie plătite în cazul în care România trage integral cele 16,68 miliarde de euro.
Nu este prezentată nici valoarea anuală maximă a serviciului datoriei și nici o simulare pentru diferite scenarii de tragere a banilor.
Dobânda de 3–3,5% este doar o estimare. Costul concret va fi stabilit în funcție de dobânzile la care Comisia Europeană va împrumuta, la rândul ei, banii de pe piețele internaționale pentru fiecare tranșă.
Astfel, România cunoaște valoarea maximă pe care o poate împrumuta și durata creditului, dar nu cunoaște încă factura finală.
Datoria publică urcă la 61,8% din PIB
Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală a României va ajunge la 61,8% din PIB în 2026.
Instituția evită însă să cuantifice separat contribuția împrumutului SAFE la această creștere.
MFP susține că depășirea plafoanelor de datorie publică este determinată de deficitul bugetar și de necesarul general de finanțare, nu de instrumentul SAFE.
Argumentul Ministerului este că, în lipsa creditului acordat prin Comisia Europeană, România ar fi trebuit oricum să se împrumute pentru finanțarea proiectelor respective.
Explicația arată de ce SAFE poate reduce costul mediu al finanțării, dar nu răspunde complet întrebării privind impactul celor 16,68 miliarde de euro asupra datoriei publice.
MFP nu demonstrează în ce măsură creditul SAFE înlocuiește împrumuturi deja prevăzute și în ce măsură finanțează cheltuieli suplimentare care nu ar fi fost realizate fără acest program.
Prefinanțare de 2,5 miliarde de euro, dar acordul trebuia aprobat prin lege
Comisia Europeană pune la dispoziția României o prefinanțare de 15% din valoarea maximă a împrumutului, adică aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Aceasta urmează să fie dedusă din tranșele ulterioare și ar trebui să fie disponibilizată după intrarea în vigoare a acordului de împrumut.
La momentul transmiterii răspunsului, România nu putea însă accesa banii.
Ministerul Finanțelor arată că acordul trebuie aprobat prin lege, iar în lipsa unui guvern cu puteri depline proiectul legislativ nu putea fi promovat.
MFP susține că a început pregătirea actului normativ și că așteaptă învestirea unui guvern cu puteri depline pentru a-l trimite Parlamentului.
Separat de prefinanțarea de 2,5 miliarde de euro, Ministerul vorbește despre o primă tranșă estimată inițial la aproximativ 1,9 miliarde de euro.
Răspunsul nu explică limpede dacă această tranșă este distinctă de prefinanțare, dacă o include sau care este calendarul în care cele două sume ar urma să intre efectiv în conturile statului.
Banii depind de îndeplinirea unor jaloane
România nu va primi automat întreaga sumă de 16,68 miliarde de euro.
Tragerile vor depinde de îndeplinirea unor jaloane asociate proiectelor și achizițiilor incluse în Planul de investiții pentru industria de apărare.
Cererile de plată pot fi transmise Comisiei Europene de două ori pe an, în aprilie și octombrie.
Planul a fost construit pe baza propunerilor MApN, MAI, Ministerului Transporturilor, SRI și ale celorlalte instituții implicate. Negocierile cu Comisia Europeană au fost coordonate de Cancelaria Prim-Ministrului, iar documentul a fost aprobat de CSAT înainte de a fi trimis la Bruxelles.
Ministerul Finanțelor nu publică însă lista centralizată a contractelor, valorile fiecăruia și instituțiile beneficiare.
MFP trimite aceste întrebări către MApN, MAI, Ministerul Transporturilor și SRI, în calitatea lor de autorități contractante.
Nu există un răspuns clar pentru contractele care eșuează
Una dintre cele mai importante întrebări adresate Ministerului Finanțelor a vizat contractele care întârzie, sunt contestate, sunt reziliate sau nu se finalizează până la 31 decembrie 2030.
După această dată, Comisia Europeană nu mai poate efectua plăți prin SAFE.
Ministerul nu indică însă un mecanism financiar stabilit în avans.
„Modul de gestionare” a acestor contracte va fi stabilit „la momentul respectiv”, după o evaluare a fiecărui caz și în funcție de circumstanțele concrete, arată MFP.
Răspunsul nu precizează dacă proiectele nefinalizate vor fi continuate integral din bugetul de stat, dacă sumele deja trase vor deveni neeligibile sau dacă România va fi obligată să suporte atât rambursarea împrumutului, cât și costurile suplimentare necesare finalizării lucrărilor.
Această incertitudine este relevantă mai ales în cazul proiectelor mari de infrastructură, unde licitațiile au fost contestate, termenele au fost accelerate, iar întârzierile pot genera depășiri semnificative de costuri.
Parlamentul află impactul financiar după contractarea creditului
Ministerul Finanțelor afirmă că Guvernul poate contracta în numele statului obligații de natura datoriei publice fără ca Parlamentul să fie informat în prealabil despre impactul financiar al fiecărui împrumut.
Potrivit MFP, estimarea impactului financiar al SAFE va fi prezentată Legislativului prin fișa financiară anexată proiectului de lege pentru aprobarea acordului.
Cu alte cuvinte, acordul a fost negociat și semnat, iar proiectele de miliarde de euro au fost selectate și aprobate de CSAT înainte ca Parlamentul să primească analiza completă a efectelor bugetare pe termen lung.
Parlamentarii vor putea aproba acordul, dar vor interveni într-o etapă în care angajamentele politice, administrative și contractuale importante au fost deja asumate.
MFP confirmă: 30 mai era termen doar pentru achizițiile singulare
Ministerul Finanțelor confirmă și concluzia publicată anterior de Newsweek România privind termenul de 30 mai 2026.
Contractele semnate de un singur stat membru erau eligibile pentru SAFE numai dacă fuseseră încheiate până la acea dată.
Termenul nu reprezenta data la care România pierdea întreaga finanțare europeană. După 30 mai puteau continua achizițiile realizate în comun cu alte state, cu respectarea regulilor programului.
Guvernul a grăbit astfel contractele pentru a putea utiliza derogarea destinată achizițiilor singulare, nu pentru a evita pierderea întregii alocări.
Contracte semnate acum, facturi plătite până în 2075
Răspunsul Ministerului Finanțelor arată ce lipsea din imaginea publică a programului SAFE.
Contractele militare și proiectele rutiere sunt semnate sau pregătite în perioada 2026–2030, dar obligațiile de plată se pot întinde până în jurul anului 2075.
Finanțarea este mai ieftină decât cea pe care România o poate obține singură de pe piețe, însă rămâne datorie publică. Capitalul, dobânzile și eventualele costuri ale proiectelor întârziate vor fi suportate din bugetul statului.
În acest moment, Ministerul Finanțelor nu prezintă costul total, nu cuantifică impactul separat asupra datoriei publice și nu arată ce mecanism va fi aplicat dacă unele dintre contractele de miliarde de euro nu vor fi terminate la timp.
România știe cât poate împrumuta prin SAFE. Nu știe încă și nu face public cât va ajunge să plătească în total.
Sursă expresspress.ro
