România reușește să evite retrogradarea în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor) la finalul acestei luni, susținută de evoluția deficitului bugetar și de atragerea fondurilor europene. Totuși, situația financiară rămâne tensionată: analistul financiar Adrian Negrescu avertizează că statul se împrumută masiv, aproximativ un miliard de euro pe săptămână, pentru a acoperi cheltuielile curente, în timp ce puterea de cumpărare a românilor este măcinată de inflație.
Radiografia datoriei: 90% din taxe merg pe salarii și pensii
Potrivit expertului Adrian Negrescu, structura bugetului de stat este extrem de rigidă, lăsând foarte puțini bani pentru investiții sau dezvoltare. Din totalul veniturilor colectate de stat prin taxe și impozite, cea mai mare parte este deja „amanetată” pentru cheltuieli fixe.
- 90% din încasări sunt direcționate către salarii, pensii, alocații și alte cheltuieli sociale.
- 10% din încasări reprezintă plata dobânzilor pentru creditele deja contractate de România.
„Altfel spus, suntem dependenţi de finanţare şi am ajuns în situaţia de a împrumuta în medie 1 miliard de euro pe săptămână pentru a avea cu ce să plătim cheltuielile de funcţionare ale statului”, a explicat Negrescu la TVR.
Ratingul de țară și „colacul de salvare” numit PNRR
Agenția Fitch Ratings urmează să anunțe ratingul României pe 31 iulie. Deși perspectiva este negativă, analistul consideră că țara noastră va primi un răgaz, având în vedere că deficitul bugetar după primele cinci luni a fost de 1,75%, o cifră mai bună față de anul trecut.
Totuși, succesul depinde enorm de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care Negrescu îl numește, cu ironie, un „Plan Național de Reforme Ratate”.
„Până în momentul de faţă, avem undeva la 40% grad de îndeplinire a reformelor. Şi asta după ce l-am renegociat de două ori şi, atenţie, de la 30 de miliarde de euro am coborât la 21 de miliarde”, a punctat expertul, subliniind că acești bani sunt fundamentali pentru a menține deficitul în ținta de 6,2%.
Soluțiile pentru viitor: Taxe mai mari sau tăieri de cheltuieli?
Pentru a stabiliza economia, autoritățile au în față două variante dificile: creșterea taxelor sau reducerea drastică a cheltuielilor publice. Negrescu pledează pentru a doua variantă, criticând investițiile care nu aduc profit.
„Construim stadioane, construim cămine culturale, facem tot felul de investiţii care nu generează plusvaloare în economie. Trebuie să facem investiţii în instrumente de producţie, cele care să creeze lanţuri economice, să creeze locuri de muncă”, susține analistul.
Salariile românilor, „mâncate” de inflație
În timp ce statul se luptă cu cifrele macroeconomice, buzunarele cetățenilor resimt din plin criza. Datele recente de la Institutul Național de Statistică (INS) arată o realitate dură: deși salariul mediu net a crescut cu 3,2%, această creștere este de trei ori mai mică decât rata inflației, care se situează la 10,4%.
Discrepanțe majore în România:
- Cele mai mari salarii: Peste 13.000 de lei net în IT și programare.
- Cele mai mici salarii: Sub 2.900 de lei net în pescuit și HoReCa.
- Diferențe regionale: Bucureștiul are o medie de peste 7.600 de lei, în timp ce în Teleorman media nu atinge 4.200 de lei.
„Pierdem bani de la o lună la alta. Inflaţia este ca un cancer. Ne mănâncă economia pe interior, dincolo de veniturile noastre şi de puterea noastră de cumpărare”, a avertizat Adrian Negrescu. Acesta a concluzionat că principala cauză a scumpirilor rămâne prețul energiei, care reprezintă aproximativ 80% din factorul inflaționist în România.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
