Țările Uniunii Europene se vor confrunta cu presiuni financiare uriașe în următorii 15 ani, cauzate de creșterea cheltuielilor pentru apărare, energie și pensii. Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat miniștrii de finanțe din UE, reuniți sâmbătă la Nicosia, că datoria publică a unui stat european mediu ar putea exploda, ajungând la 130% din PIB până în anul 2040 dacă nu se iau măsuri urgente.
Avertismentul FMI: Datoria publică ar putea deveni nesustenabilă
Potrivit unui document oficial prezentat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor europeni ai Finanțelor, actuala traiectorie a datoriilor este una îngrijorătoare. FMI subliniază că politicile actuale trebuie modificate radical pentru a evita un colaps financiar pe termen lung.
„Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei ţări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual”, se arată în raportul FMI.
Măsurile propuse pentru salvarea economiei europene
Pentru a preveni acest scenariu sumbru, experții Fondului sugerează un mix de reforme structurale, consolidare fiscală și o mai bună integrare a piețelor din interiorul blocului comunitar. Printre principalele recomandări se numără:
- Mobilitatea forței de muncă: Îmbunătățirea stimulentelor pentru ca cetățenii să poată lucra mai ușor în orice stat membru.
- Integrarea energetică: Unificarea piețelor de energie pentru a reduce costurile și a crește eficiența.
- Piața de capital: Facilitarea circulației economiilor cetățenilor către investiții profitabile la nivel european.
- Reforma pensiilor: Creșterea vârstei de pensionare și adaptarea sistemelor de pensii la noile realități demografice.
- Investiții verzi: Garanții guvernamentale pentru proiectele cu emisii reduse de carbon pentru a atrage capital privat.
Controverse privind împrumuturile comune ale UE
O altă soluție propusă de FMI este finanțarea inovației, energiei și apărării prin împrumuturi comune, considerate „bunuri publice europene”. Totuși, acest subiect rămâne unul extrem de sensibil și divide statele membre în două tabere.
În timp ce țări precum Franța, Italia și Spania susțin ideea datoriilor comune, Germania și statele din nordul Europei se opun ferm acestei inițiative. Kyriakos Pierrakakis, președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, a confirmat existența acestor tensiuni.
„Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferenţe de opinie, dar este cu siguranţă unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare”, a declarat oficialul pentru Reuters.
Finalul erei „improvizațiilor” financiare
FMI avertizează că guvernele nu mai pot amâna deciziile dificile. Instituția subliniază că ajustările minore, de suprafață, nu vor fi suficiente pentru a contracara presiunile bugetare tot mai mari.
„Abordarea bazată pe improvizaţii, pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esenţial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafaţă sunt, cel mai probabil, inadecvate”, estimează FMI.
Instituția concluzionează că, deși consolidarea fiscală este obligatorie pentru a reduce datoria, efortul va fi mai mic dacă statele vor implementa reforme economice ambițioase cât mai curând.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
