Ucraina și partenerii săi europeni se pregătesc să testeze primele componente ale sistemului antirachetă Freyja, conceput ca o alternativă mai accesibilă la sistemele americane Patriot. În paralel, atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice rusești s-au intensificat, iar aproximativ 30% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia ar fi fost afectată de recentele lovituri cu drone, potrivit Reuters.
Ucraina pregătește testarea sistemului antirachetă Freyja, alternativă la Patriot.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că primele teste ale sistemului european de apărare antiaeriană și antirachetă Freyja ar urma să aibă loc în următoarele luni, cel mai probabil în timpul iernii.
Veronica Duțu atrage atenția asupra impactului AI asupra pieței muncii
Liderul de la Kiev a subliniat că dezvoltarea acestui sistem nu urmărește doar consolidarea apărării Ucrainei, ci și creșterea capacității de protecție a statelor partenere.
Unul dintre obiectivele proiectului este furnizarea unei alternative mai ieftine la sistemele americane Patriot, utilizate pentru interceptarea rachetelor balistice.
„Încercăm să ne concentrăm asupra unui sistem antirachetă. Sper că în această iarnă vom testa primul sistem european de apărare antibalistică și că vom obține rezultate. Este un sistem de care avem cu toții nevoie”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a afirmat că introducerea unei asemenea tehnologii ar putea reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a amenința Ucraina și statele partenere.
„Rușii vor rămâne fără dinți”, a spus Zelenski, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina și aliații săi să dispună de mijloace mai eficiente pentru interceptarea atacurilor cu rachete.
El a descris dezvoltarea sistemului drept un pas istoric, subliniind că numai un număr restrâns de țări deține în prezent capacitatea de a produce sisteme de apărare antibalistică.
„Cred că Europa trebuie să devină cu adevărat independentă în domeniul apărării aeriene”, a adăugat liderul ucrainean.
Freyja, alternativa europeană la Patriot
Proiectul Freyja este dezvoltat cu participarea companiei ucrainene Fire Point, cunoscută pentru producția de armament și sisteme de rachete.
Pe 6 august, Denis Știlerman, cofondator și proiectant-șef al companiei, a anunțat finalizarea primei etape de integrare internațională a proiectului.
Anterior, în luna iunie, Fire Point anunțase testarea cu rezultate considerate „destul de bune” a interceptorului FP-7.x, o rachetă sol-aer destinată sistemului de apărare antiaeriană și antibalistică.
Potrivit planurilor companiei, fiecare lansator ar urma să transporte între patru și șase rachete interceptoare.
Unul dintre principalele avantaje urmărite este costul mai redus al muniției, comparativ cu interceptoarele utilizate de sistemele Patriot și SAMP/T.
Diferența de preț este importantă în contextul războiului din Ucraina, unde utilizarea unor rachete interceptoare foarte scumpe pentru neutralizarea unor atacuri repetate pune presiune asupra stocurilor și bugetelor de apărare.
Atacurile ucrainene cu rachete au crescut în intensitate
În paralel cu dezvoltarea capacităților defensive, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra unor obiective militare și industriale din Rusia.
Forțele ucrainene au efectuat cel puțin 10 lovituri reușite cu rachete de croazieră Neptune, FP-5 Flamingo și Storm Shadow în lunile septembrie și octombrie 2026, potrivit unei analize publicate pe 10 noiembrie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Evaluarea se bazează pe date furnizate de analistul ucrainean de informații din surse deschise Oko Gora.
Prin comparație, în lunile iulie și august au fost înregistrate cinci lovituri reușite cu aceste tipuri de rachete.
ISW consideră că diversificarea arsenalului ucrainean de arme cu rază lungă de acțiune va obliga Rusia să își împartă resursele între apărarea antiaeriană, sistemele de combatere a dronelor și interceptarea rachetelor.
Pe 10 noiembrie, Ministerul rus al Apărării a susținut că sistemele sale antiaeriene au doborât patru rachete de croazieră americane Rusty Dagger.
AGM-188A Rusty Dagger este o rachetă de croazieră cu cost relativ redus, dezvoltată de compania americană Zone 5 Technologies pentru programul Forțelor Aeriene ale SUA Extended Range Attack Munition.
Potrivit publicației Naval News, Ucraina utilizează acest tip de armament din luna iunie.
Afirmația Moscovei privind interceptarea celor patru rachete nu a putut fi verificată independent.
Fabrici rusești care produc armament, lovite în repetate rânduri
Printre obiectivele vizate de atacurile ucrainene se numără și fabrici care produc componente pentru rachete și alte sisteme de armament rusești.
În noaptea de 30 spre 31 octombrie, drone și rachete Neptune au lovit combinatul Kamensky din regiunea Rostov. Potrivit Statului Major General al Ucrainei, fabrica produce combustibil solid pentru lansatoare multiple de rachete și alte tipuri de muniție.
În noaptea de 6 spre 7 noiembrie, rachetele Neptune au vizat compania Proton-Elektrotex din regiunea Oriol, producătoare de componente utilizate la fabricarea rachetelor de croazieră și a rachetelor balistice Iskander-M.
Guvernatorul regiunii Oriol, Andrei Klicikov, a afirmat pe canalul său de pe platforma Max că spațiile de producție ale unei întreprinderi din oraș au fost parțial avariate în urma unui atac masiv cu rachete.
Ambele fabrici mai fuseseră atacate anterior. Combinatul Kamenski a fost lovit în august, iar Proton-Elektrotex pe 23 octombrie, potrivit Statului Major ucrainean.
Oko Gora a consemnat că numai rachetele Neptune au fost folosite în 10 lovituri reușite în cele trei luni anterioare datei de 7 noiembrie.
ISW apreciază că Ucraina exploatează tot mai eficient breșele create în sistemul de apărare antiaeriană rus prin campania sa de atacuri.
Extinderea gamei de arme utilizate obligă Moscova să protejeze un număr mai mare de obiective și să distribuie sistemele de apărare pe o suprafață mai extinsă.
În plus, fabricile care au investit deja în sisteme de combatere a dronelor vor trebui să aloce resurse suplimentare pentru protecția împotriva rachetelor.
Un alt obiectiv militar a fost lovit în noaptea de 9 spre 10 noiembrie. Potrivit Statului Major ucrainean, forțele Kievului au atacat uzina de reparații aeronautice nr. 123 din Staraya Russa, regiunea Novgorod.
Unitatea asigură mentenanța avioanelor de avertizare timpurie A-50, utilizate de Rusia pentru detectarea aeronavelor și a rachetelor de croazieră la distanțe de sute de kilometri.
Armata ucraineană nu a precizat ce tip de armament a fost folosit în acest atac.
Atacurile ucrainene ar fi afectat 30% din capacitatea de rafinare a petrolului rusesc
Campania de lovituri asupra infrastructurii energetice rusești produce, de asemenea, efecte asupra industriei petroliere.
Atacurile recente cu drone ucrainene au perturbat activitatea a nouă rafinării importante din Rusia, afectând aproximativ 30% din capacitatea totală de rafinare a țării, potrivit unei analize Reuters publicate pe 10 noiembrie, care citează două surse din industria petrolieră.
Capacitatea combinată a instalațiilor afectate de atacurile începute la sfârșitul lunii octombrie este estimată la aproximativ 300.000 de tone de petrol pe zi, echivalentul a 2,2 milioane de barili.
Această cantitate reprezintă aproximativ 30% din capacitatea totală de rafinare primară a Rusiei, estimată la 930.000 de tone pe zi.
Totuși, reducerea efectivă a cantității de petrol procesate este mai mică. Sursele citate de Reuters estimează că aceasta ajunge la aproximativ 200.000 de tone zilnic.
La sfârșitul lunii octombrie, rafinăriile rusești procesau aproximativ 700.000 de tone de petrol pe zi, echivalentul a circa cinci milioane de barili.
Ministerul ucrainean al Apărării susținuse anterior, pe 4 octombrie, că atacurile forțelor Kievului au scos din funcțiune peste 51% din capacitatea de rafinare a Rusiei. Această estimare reprezintă evaluarea proprie a ministerului și nu a fost confirmată independent.
Potrivit surselor din industrie și oficialilor citați de Reuters, nouă dintre cele 35 de mari rafinării rusești au înregistrat perturbări ale activității sau situații de urgență în ultima perioadă.
Printre instalațiile afectate se numără rafinării din Riazan, Iaroslavl și regiunea Volga.
Pe 9 noiembrie, o dronă ucraineană a lovit rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad, a doua cea mai mare instalație de procesare a petrolului din Rusia. Atacul nocturn a provocat un incendiu în incinta complexului.
Moscova continuă exporturile de motorină în pofida problemelor interne
Atacurile asupra rafinăriilor au loc într-un moment dificil pentru piața internă rusă, afectată deja de probleme de aprovizionare cu combustibili.
În pofida acestor dificultăți, Rusia continuă exporturile de motorină, în baza unui acord cu președintele american Donald Trump, potrivit relatării Reuters.
Strategia Kievului urmărește să afecteze una dintre principalele surse de venit ale Kremlinului și, în același timp, să perturbe aprovizionarea cu combustibili necesari economiei și armatei ruse.
Reluarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere a venit după eșecul unei înțelegeri privind suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice.
Ucraina acceptase să oprească temporar atacurile în cadrul unei înțelegeri anunțate de Donald Trump. Kievul susține însă că Rusia a continuat să lovească sistemul energetic ucrainean, motiv pentru care forțele sale au reluat operațiunile împotriva instalațiilor petroliere rusești.
Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va continua să vizeze obiective asociate sectorului petrolier rus ca răspuns la atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Forțele ruse au continuat să atace centrale electrice, rețele de distribuție a energiei, sisteme de încălzire și infrastructura de alimentare cu apă.
Președintele ucrainean a afirmat că Moscova a respins măsurile de detensionare propuse de partenerii internaționali ai Kievului.
Sursă expresspress.ro
